“Da, dom`ne: OBIECTIVITATEA !”

Sunt o visãtoare veritabilã şi nimic nu va schimba asta.

Îmi manifest exaltarea şi sensibilitatea aproape în fiecare zi, dar cel mai intim martor al acestui fenomen sunt chiar eu.

În ciuda faptului cã împart entuziasmul meu postând texte în acest spaţiu, în realitate lucrurile sunt mult mai vii şi le pãstrez pentru mine.


Aduc la cunoştinţã amatorilor de obiectivitate şi indivizilor, a cãror ocupaţie preferatã este aceea de a face deducţii nefondate, cã beneficiez din naştere de abilitãţi cameleonice (nu ştiu dacã sã mulţumesc astrelor care “s-au aliniat” pe 1 august 1990 sau pãrinţilor mei pentru materialul genetic).

Ca urmare a acestui fapt, dar şi a stãruinţei mele de a face diferenţa dintre subiectivitate şi obiectivitate, reuşesc sã îmi pãstrez capul pe umeri atunci când trebuie şi sã mi-l “pierd” atunci când…”trebuie” - doar temporar.

Astfel, spre deliciul sufletului meu, savurez cele mai frumoase vise, poezii, poeme, gânduri etc, iar spre aversiunea celorlate “caractere” menţionate anterior, voi reuşi sã redau cât mai obiectiv evenimente, situaţii diverse, naraţiuni şi multe altele pentru a le stinge “nerãbdarea” cu privire la acest aspect…şi lamentarea nejustificatã (când voi considera cã va fi cazul).

Photo credit: D.C.Thomas

Subiectivitatea textelor mele redã lumea care mã înconjoarã în felul în care eu reuşesc sã o apreciez, iar obiectivitatea va fi ghidul meu profesional din momentul în care voi “debuta” în jurnalism sau în momentul în care va trebui sã redau în aceşti parametrii realitatea care determinã adevãruri obiective şi lumea în care trãim exact aşa cum este.


Nu voi transforma acest blog într-un jurnal. Vis-à-vis de acest lucru, precizez cã blog- urile “jurnal” le consider superficiale, fie cã sunt naraţiuni care încorporeazã “aventuri” din nu ştiu ce zi la care se “ataşeazã” adevãrate minciuni hiperbolizate, fie cã sunt adevãrate încercãri de a sensibiliza cititori şi de a manipula persoane, arãtând ce suferind este autorul.

Fiindcã am deschis acest subiect, aş dori sã atrag atenţia celor care confundã acest spaţiu cu “hi-cinci”- ul! Este suficient spaţiu acolo pentru a-şi etala podoabele capilare, ochii mirobolanţi, gloss-ul bonbon recent achiziţionat şi “uns” pe buzele lor, precum şi vestimentaţia realizatã dupã ultimele tendinţe.

Lãsaţi acest loc artiştilor şi celor care au ceva important de spus, celor care meritã sã fie ascultaţi, obiectivi sau subiectivi, celor care ştiu sã vorbeascã ROMÂNEŞTE şi care gândesc frumos, care au o imaginaţie bogatã, un vocabular plin de cuvinte cu ajutorul cãrora vor reuşi sã redea viziunea lor asupra lumii – obiectiv sau subiectiv!